|
|
|
Istoric
1581: Începuturile Învăţământului Superior în Ardeal
Transilvania se poate mândri cu o bogată şi îndelungată activitate academică. Aceasta debutează cu intenţia principelui loan Sigismund de a înfiinţa, în 1567, o academie de studii la Sebeş (Alba), cu iniţiativa lui Ştefan Báthory de a înfiinţa în 1581 un colegiu la Cluj, sub controlul iezuiţilor şi avându-l ca rector pe italianul Possevino. Acest colegiu a fost desfiinţat mai târziu, iar protestanţii şi unitarienii au pus bazele altor colegii. În 1692 Gabriel Bethlen a înfiinţat colegiul calvinist de la Alba Iulia, cu studii de teologie, filosofie şi limbă, în fruntea căruia l-a numit pe Alstedt. Catolicii au luat din nou iniţiativa si au înfiinţat, în 1688, o academie la Cluj, sub tutela iezuiţilor. Într-un efort de conciliere confesională, în 1776, împărăteasa Maria Tereza a fondat la Cluj o Universitate în limba germană, iar Iosif al II-lea a înlocuit universitatea cu vestitul Liceu piarist, cu predare în limba latina. O dată cu aceste iniţiative şi activităţi, s-a constituit şi s-a afirmat, treptat, şi o şcoală a studiilor şi ştiinţelor economice, prin atenţia acordată problemelor de economie de către dascăli şi studenţi de la colegiile universitare care au funcţionat în spaţiul transilvan şi la Cluj.
În acelaşi timp, în contextul revoluţiilor de la 1848 s-a pus explicit problema înfiinţării unei universităţi la Cluj. În 1868, liderul maghiar de Eotvos a propus crearea la Cluj a unei universităţi cu predare în limbile maghiară, română si germană, iar o parte a elitei româneşti a susţinut propunerea.
1872-1920: Începuturile Şcolii Economice Clujene
În 1872, autorităţile au înfiinţat Universitatea din Cluj exclusiv în limba maghiară, ceea ce a stârnit nemulţumirile majorităţii româneşti. Potrivit decretului imperial, Universitatea din Cluj a fost structurată, după modele europene ale timpului, pe patru facultăţi: Drept şi ştiinţe de stat; Medicină; Filosofie, litere şi istorie; Matematică şi ştiinţe naturale. Primul rector al universităţii moderne din Cluj, a fost specialistul în economiei şi finanţe: Aron Berde. O dată cu înfiinţarea Universităţii moderne tematica economică s-a regăsit, îndeosebi, în curricula Facultăţii de Drept şi ştiinţe de stat (sub forma unor discipline de economie generală, finanţe publice şi private, statistică, drept comercial, corespondenţă comercială, elemente de contabilitate) dar şi în cea a altor facultăţi, sub forma unor cursuri şi seminarii interdisciplinare de istorie economică, geografie economică, statistică şi matematică economică etc.
În secolul al XIX-lea dezvoltarea economică a impus pregătirea resurselor umane necesare activităţilor industriale, agricole şi comerciale. De aceea camerele de comerţ şi industrie din Transilvania, (înfiinţate prin legea din 18 martie 1850) au sprijinit înfiinţarea unor şcoli profesionale, mai întâi, sub forma unor şcoli comerciale începătoare duminicale, iar apoi a unor şcoli profesionale pentru comerţ şi meserii. Au încercat să pregătească şi să răspundă provocărilor şi dezvoltării economice ale timpului 14 şcoli comerciale (13 cu predare în limba maghiară şi una cu predare în limba română) şi mai multe şcoli ale meseriaşilor. În aceste şcoli durata studiilor era de trei ani, iar printre disciplinele predate figurau: Istorie universală şi comercială, Contabilitate, Corespondenţă mercantilă, Merceologia şi tehnologia, Aritmetica comercială, Principii de economie, Dreptul cambial.
Paralel cu aceste activităţi, s-au iniţiat mai multe proiecte pentru organizarea învăţământului economic superior. Astfel, din 1835 funcţionează Şcoala Comercială Populară, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea să fie înfiinţată Şcoala Comercială Superioară, iar în 1902, din iniţiativa Camerei de comerţ şi industrie din Cluj, să ia fiinţă o Academie Comercială. Acesta funcţiona pe doi ani de studii, avea un corp profesoral, un director şi un consiliu de conducere. Activităţi pentru cunoaşterea realităţilor şi legislaţiei economice au fost conjugate cu cele pentru pregătirea teoretică şi practică a cursanţilor. Organizarea instituţională, activitatea didactică şi curriculară s-au realizat în după modele, de la acea vreme, de la Viena, Budapesta, Praga, Bratislava, dar şi în funcţie de cerinţele economiei transilvane.
1920-1948: Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale
După Primului Război Mondial, odată cu Marea Unire din 1918, Universitatea clujeană, asemenea universităţilor din Strasbourg şi Bratislava, a fost preluata de autorităţile statului, devenind o instituţie a României întregite. La 12 mai 1919 se constituie Universitatea Românească din Cluj, ale cărei cursuri le inaugurează, în 3 noiembrie 1919, Vasile Pârvan, cu prelegerea "Datoria vieţii noastre", pentru ca la 1 februarie 1920 regele Ferdinand I să o proclame solemn.
Realităţile politice, economice şi teritoriale de după Primul Război Mondial, au contribuit la intensificarea eforturilor şi pentru înfiinţarea unei instituţiei superioare de învăţământ economic românesc la Cluj. Perioada era favorabilă şi datorită preocupărilor, româneşti şi europene, pentru o nouă viziune şi organizare a învăţământului economic, în consonanţă cu cerinţele prezentului şi viitorului economic, cu funcţiile teoretice şi aplicativ-practice rezervate pregătirii viitorilor economişti. În această ambianţă, la scurtă vreme după înfiinţarea Universităţii, la 14 noiembrie 1920 se înfiinţa la Cluj, primă instituţie de învăţământ economic românesc din Transilvania: Academia Comercială, care peste doi ani îşi va schimba denumirea în Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Aceasta a avut puterea marilor provocări academice şi economice ale timpului, în deplină rezonanţă cu cele susţinute la marile universităţi economice europene. Un model şi un sprijin incontestabil au venit dinspre Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, înfiinţată în 1913.
Printre profesorii fondatori s-au numărat: Gheorghe Bratu (Aritmetică comercială); Aurel Ciortea (Matematici financiare); Silviu Dragomir (Istoria comerţului); Ion Evian şi Dumitru Voinea (Contabilitate); Dumitru B. Ionescu, Victor Jinga (Economie politică), Ion I. Lapedatu (Ştiinţa şi legislaţia financiară) ; Gheorghe Moroianu (Economie naţioanlă). Unii din aceştia funcţionau ca profesori la Universitatea din Cluj, alţii veneau din învăţământul preuniversitar şi din mediul de afaceri transilvănean. S-au stabilit astfel primele contacte, care s-au adâncit în anii următori, cu Universitatea clujeană.
Pentru anul universitar 1920-1921 au fost înscrişi 39 de studenţi, iar în primii 10 ani de existenţă au urmat cursurile universitare în jur de 2000 de studenţi, pentru ca până în 1948 peste 10.000 de studenţi.
Începând cu 1 ianuarie 1930 activitatea academică şi de cercetare a instituţiei de învăţământ economic superior din Cluj a fost organizată printr-o lege specială: Legea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi tot din 1930 instituţia academică clujeană a avut dreptul să organizeze şi să acorde titlul ştiinţific de doctor în economie. Primul doctor a fost profesorul Gheorghe Dragoş, cu o teză despre istoria cooperaţiei în Ardeal. Între anii 1930-1947 au fost acordate 18 titluri de doctori în economie.
În anul 1930 a fost înfiinţată publicaţia "Observatorul Social-Economic", care în cei 14 ani de existenţă a publicat 222 articole şi studii, la care se adaugă numeroase note, prezentări de cărţi şi recenzii. În anul 1934 este înfiinţată "Asociaţia profesorilor de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj" organizaţie ştiinţifică şi academică, cu personalitate juridică, menită să contribuie la strângerea legăturilor dintre învăţământul economic şi mediul de afaceri şi economic din Transilvania. "Asociaţia" a publicat între anii 1936-1938 "Conferinţele Extesiunii Academice". După 1938 în locul acestei publicaţii apare "Analele Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale".
În septembrie 1940, în urma revizuirilor teritoriale impuse de Germania şi Italia, asemenea Universităţii clujene, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj a trebuit să-şi stabilească o nouă locaţie transilvană. Dacă Universitatea s-a mutat la Sibiu şi Timişoara, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a fost găzduită la Braşov, oraş cu o veche şi puternică dezvoltare economică, unde a funcţionat până în 1948, când a fost desfiinţată abuziv de regimul comunist.
Perioada braşoveană rămâne semnificativă prin preocupările de reorganizare, adaptare, inovare şi modernizare instituţională, prin eforturile de păstrare a exigenţelor ştiinţifice şi didactice, prin cele de extindere a spaţiilor sociale şi de învăţământ, prin dotările cu lucrări didactice, reviste şi cărţi de specialitate a bibliotecii, prin încercările de organizare şi desfăşurare a vieţii studenţeşti în cele mai bune condiţii. În februarie 1943 s-a înfiinţat Institutul de Cercetări Economice şi Sociale care a avut în câmpul său de investigaţie teme majore de istorie economică, economia întreprinderilor, cooperaţie, evidenţe contabile, economie regională, agricultură, comerţ, economie mondială. Între anii 1943-1946 au apărut trei volume din publicaţia: "Comunicările Institutului de Cercetări Economice şi Sociale" însumând 1.779 pagini. Între anii 1943-1948 funcţionează din iniţiativa rectorului Victor Jinga: Institutul de Limbi Moderne şi Seminarul pedagogic al Academiei. În perioada braşoveană, până la reforma învăţământului din 1948, au funcţionat: secţia de ştiinţe economice, financiare şi sociale, secţia de economie politică şi secţia industrială, la care s-a adăugat pentru cei interesaţi, şi secţia pedagogică. La toate acestea se adaugă preocupările pentru predarea, organizată şi instituţională, a limbilor străine.
Rezultatul acestor eforturi s-a concretizat în creştrea numărului de studenţi de la 520 în anul academic 1941-1942, la 540 în 1942-1943, 704 în 1943-1944 şi la 1128 în 1945-1946. De remarcat că această creştere a populaţiei universitare avea loc într-o perioadă complexă, marcată de numeroase neajunsuri şi greutăţi generate de decupajele teritoriale din vara anului 1940 şi desfăşurarea celui de Al Doilea Război Mondial.
În cei 28 de ani de existenţă, rectorii Academiei au fost: Aurel Ciortea (1920-1928); George Moroianu (1929-1935), Constantin Leca (1936-1937), Octavian Prie (1937-1938), Ion Mateiu (1938-1940), Iosif Gârbacea (1940), Pavel Roşca (1940-1942); Victor Jinga (1942-1945) (reprezentant al şcolii de economie), Gheorghe Dragoş (1945-1946), (reprezentant al şcolii de economie), N.N. Codrescu (1946-1947), Laurean Someşan (1947-1948).
Publicarea unor reviste şi lucrări relevante de istorie, teorie şi practică economică au contribuit la conturarea şi afirmarea şcolii superioare economice clujene interbelice, reprezentată de dascăli şi economişti de prestigiu dintre care amintim, pe lângă cei care au deţinut funcţia de rector, pe Dumitru B. Ionescu (şcoala de economie), Ion Evian (şcoala de contabilitate), Dumitru Voina (şcoala de contabilitate), Dumitru Rusu (şcoala de contabilitate), Gh. N. Leon (şcoala de finanţe), Ioan Lapedatu(şcoala de finanţe), Augustin Tătaru (şcoala de finanţe), Eugen Demetrescu, Alexandru Sorescu, Ioan Tarţa, Aurel Gociman, Semproniu Lupaş, Ioan Moga, Emil Micu, Alexandru Herlea, Dumitru Haşieganu şi alţii.
Unii din aceştia şi-au făcut studiile în mari centre ale culturii europene, au stabilit contacte cu mediile academice şi de afaceri din ţară şi străinătate, au fost implicaţi în proiecte şi activităţi economice, au contribuit la formarea a numeroase generaţii de economişti.
1961-1990: Facultatea de Ştiinţe Economice
Un nou început
Fractura produsă învăţământului economic clujean, prin episodul braşovean şi desfiinţarea Academiei în anul 1948, a fost reparată, prin reactivare învăţământul economic universitar la Cluj, odată cu înfiinţarea, în anul 1961, a Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. S-au restabilit, parţial, contactele cu tradiţia academică interbelică şi s-au făcut eforturi pentru o prezenţă semnificativă în mediile ştiinţifice şi economice româneşti şi internaţionale. A fost un nou început, cu rezonanţe şi oportunităţi în spaţiul universitar şi economic românesc, care impunea, chiar şi în acea vreme, rigoare şi responsabilitate, în consens cu tradiţiile interbelice şi cerinţele vieţii economice şi sociale.
În primul an, Facultatea de Ştiinţe Economice a funcţionat cu două secţii sau specializări: Economie politică şi planificare, Evidenţă contabilă. Secţia de Economie politică şi planificare a fost structurată pe trei grupe de specializare: economie politică, economia industriei, economia agriculturii. Începând cu al doilea an de funcţionare a Facultăţii de Ştiinţe Economice s-a adăugat specializarea: Finanţe-Credit. Începând cu anul universitar 1964-1965 specializarea de Economie politică şi planificare a intrat în lichidare, iar profilul facultăţii a fost structurat pe 4 specializări: Economia industriei, Economia agriculturii, Evidenţă contabilă, Finanţe-Credit. În perioada 1971-1976 specializarea Economia agriculturii a funcţionat în cadrul Institutului agronomic din Cluj-Napoca, iar din anul universitar 1976 până în 1990 au existat specializările: Economia industriei, Economia agriculturii, Finanţe-Contabilitate. Între anii 1966-1990 au absolvit facultatea un număr de 11.217 studenţi.
Din 1961 până în 1990 s-au publicat de către cadrele didactice din Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca: 339 cursuri şi manuale universitare, 120 de cărţi, 1268 de studii şi articole în reviste de specialitate, au fost onorate numeroase contracte de cercetare pe teme economico-financiare. Cercetarea ştiinţifică a fost stimulată de organizarea anuală a sesiunii ştiinţifice a cadrelor didactice, cercetătorilor, doctoranzilor şi studenţilor, de participarea la manifestări ştiinţifice naţionale, europene şi internaţionale. Parteneriatul cu institute şi centre de cercetare în economie din ţară şi străinătate şi funcţionarea în cadrul facultăţii, între 1976-1990, a unui Centru Teritorial de Cercetări Economice au asigurat continuitatea în cercetarea ştiinţifică din Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Revista Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Seria Oeconomica şi volumele de Studii şi cercetări economice, au asigurat transmiterea informaţilor şi rezultatelor ştiinţifice către mediile economice şi universitare din ţară şi străinătate.
Pregătirea postuniversitară s-a realizat prin cursurile organizate de facultate, începând cu anul academic 1976-1977, pentru specializările: finanţe, contabilitate, economia industrie, construcţiilor transportului, agriculturii, creditului, circulaţiei monetară, echilibru monetar, calculaţia costurilor, economia ramurilor din industrie, construcţii, transport, conducerea unităţilor economice, etc. De la demararea proiectul de pregătire postuniversitară şi până în 1990 au urmat aceste cursuri, peste 300 de persoane din economia producţiei, circulaţiei şi serviciilor.
1990-2010: Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Modernizare academică şi deschidere europeană
În 1990 demarează procesul de reconversie a învăţământului economic clujean pe 8 secţii: Management în industrie, Management în construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, Economia producţiei agricole şi silvice, Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Marketing, Informatică economică, Turism şi Servicii, la care se adaugă Colegiul Economic şi de Asistenţă socială cu specializarea: Conducerea Unităţilor Comerciale şi de Turism.
În prezent Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca este una dintre cele mai moderne şi dinamice facultăţi ale Universităţii Babeş-Bolyai, cu o relevantă ofertă de servicii academice şi ştiinţifice vizând toate formele de învăţământ: licenţă, masterat, doctorat, învăţământ la distanţă, formare continuă, cursuri postuniversitare de recalificare, programe de cercetare, consultanţă şi dezvoltare durabilă.
Pregătirea în prolemele economice ale tinerilor se realizează pe trei linii de studii (română, maghiară, germană) precum şi studii complete în limbile engleză şi franceză în consonanţă cu structura culturală a Transilvaniei şi exigenţele spaţiului educaţional şi economic european însumând 11 specializări nivel licenţă şi 26 specializări nivel masterat. Aproape 13.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi beneficează de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 242 de cadre didactice, atât în Cluj-Napoca, dar şi în cadrul extensiilor de la Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei.
Întregul proces este susţinut de o infrastructură modernă şi funcţională, realizată în ultimii ani cu sprijinul Universităţii Babeş-Bolyai, concretizată concretizată în 7 amfiteatre cu 1.350 de locuri şi o suprafaţă de 1007 mp., 10 săli curs cu 880 de locuri şi o suprafaţă de 778 mp., 24 săli seminar cu 1040 de locuri şi o suprafaţă de 1217 mp., 59 laboratoare cu 1544 de locuri şi o suprafaţă de 3370 mp., 3 săli de lectură pentru bibliotecă, cu 190 locuri şi o suprafaţă de 430 mp., 5 săli depozit cărţi şi o suprafaţă de 440 mp. La acestea se adaugă impozanta Aulă a FSEGA cu 454 de locuri şi o suprafaţă de 418 mp. Spaţiile dedicate activităţilor didactice sunt completate de cele destinate celor complementare: 3 săli fitness cu o suprafaţă de 476 mp., 1 sală sport cu o suprafaţă de 247 mp. la care se adaugă cele 5 holuri cu o suprafaţă de 2316 mp., drumurile şi aleile de 2.640 mp., spaţiile ambientale de 2.450 mp. şi locurile de parcare. La 24 iulie 2006 a fost inaugurarat Căminului Economica I, iar lucrările la căminul Economica II s-au finalizat în anul 2009. Sunt în curs de finalizare cele 4 laboratoare pentru activităţi didactice şi de cercetare: Laboratorul de comerţ exterior, Laboratorul de simulare bursieră, Laboratorul de jocuri de întreprindere şi Laboratorul de contabilitate şi control de gestiune. S-au dotat laboratoarele de informatică şi sălile de curs şi seminarii cu calculatoare, cu videoproiectoare şi instalaţii de sonorizare şi s-a îmbunătăţit dotarea catedrelor cu calculatoare şi birotică. S-a trecut la finalizarea amenajărilor exterioare din campus şi se are în vedere construirea unor terenuri de fotbal şi tenis. Pe bună dreptate se spune că avem cel mai modern şi funcţional campus universitar din România. Facultatea dispune de un autocar cu 35 locuri achiziţionat din fondurile facultăţii, pentru studenţi şi cadre didactice.
Pentru susţinerea activităţilor didactice mai sus amintite, s-au atras noi resurse umane s-au stabilit contacte cu facultăţi partenere din România şi din străinătate, au fost organizate programe de masterat în cotutelă, cu Universitatea din Caen (Franţa) (Bănci şi pieţe de capital) şi cu Universitatea Carlo Cattaneo din Castellanza (Italia) (International Business Management). Au fost susţinute activităţile la masteratul organizat împreună cu Facultatea de Studii Europene şi Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative în colaborare cu Universitatea din Padova, Italia, iar programul de studii în limba italiană de la Facultatea de Studii Europene a avut un suport puternic din partea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor pe toată perioada desfăşurării. De un real succes s-a bucurat programul executiv MBA organizat în colaborare cu Academia de Studii Economice Bucureşti şi Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Paris (Franţa), cu durata de 2 ani, frecventat de 20 – 25 de cursanţi anual şi care oferă diplome atât ale statului român, cât şi ale statului francez. De un real interes sunt cursurile şi programele privind educaţia adulţilor şi formarea continuă, precum şi promovarea celei de a doua specializări. Un rol important în pregătirea resurselor umane şi creşterea prestigiului Universităţii Babeş-Bolyai în competiţia ştiinţifică internaţională revine ciclului de studii universitare de doctorat. În cadrul Şcolii doctorale din Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor disciplinele sunt susţinute de specialişti din ţară şi străinătate. În acest sens amintim pe Ghatak Subrata de la Kingston University (Marea Britanie) şi Oded Stark de la Universitatea Klagenfurt, Austria. S-au finalizat şi susţinut teze de doctorat în diferite domenii economice (cibernetică şi statistică/ informatică economică; contabilitate; economie; finanţe; management; economie şi afaceri internaţionale). Oferta educaţională a facultăţii este susţinută prin preocupările pentru modernizarea şi compatibilizarea curriculei şi creşterea adresabilităţii, prin activităţile şi mesajelor didactice, către beneficiari. Cursuri, manuale didactice, sylabusuri, culegeri de texte, bibliografii, prezentări Power Point, folii, retroproiectore, videoproiectore, biblioteca facultăţii şi bibliotecile catedrelor reprezintă suportul pregătirii multifuncţionale a studenţilor.
Cercetarea ştiinţifică a cadrelor didactice, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din facultate este consonantă cu programele specifice din Universitatea Babeş-Bolyai, cu imperativele clasificărilor ştiinţifice şi academice europene şi internaţionale. Producţia ştiinţifică se concretizează în cărţi, studii şi articole publicate în edituri de prestigiu, în reviste recunoscute ISI, indexate BDI sau CNCSIS. La acestea se adaugă granturile şi programele ştiinţifice obţinute prin competiţie internă CNCSIS, precum şi cele europene şi internaţionale. Remarcăm cercetările ştiinţifice realizate pe bază de granturi europene: FP5 (2), FP6 (3), FP7 (2 propuneri aprobate), precum şi 2 proiecte Joint Research cu Academia de Studii Economice şi Relaţii Internaţionale din Sofia, Bulgaria şi Universitatea din Nitra (Slovacia), includerea în cercetarea antreprenoriatului în cadrul Programului Global Entrepreneurship Monitor coordonat de London Business School, Marea Britanie şi Bobson College din Boston, USA (facultatea reprezintă echipa României în acest program) şi participarea prin reţeaua naţională de dezvoltare rurală în cadrul echipelor Team Europe. De un real folos sunt şi mobilităţile de cercetare din cadrul programului CEEPUS, bursele Herder, DAAD, OMV – Research Feloowship, programul finanţat de Fundaţia Robert Bosch etc. De aceste mobilităţi, ca şi de facilităţile oferite de programele Socrates sau Leonardo da Vinci au beneficiat numeroase cadre didactice şi studenţi ai facultăţii. În ultimii ani au fost organizate conferinţe internaţionale cu o largă şi prestigioasă reprezentare academică şi ştiinţifică: International Seminar Regional and Rural Development Interface, 13-15 mai 2004; Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională – Lumea financiară prezent şi perspective, 12-13 noiembrie 2004; International Conference The Impact of European Integrationi on the National Economy, 28-29 octombrie 2005; Simpozionul de istorie şi teorie economică „Victor Jinga”, cu participare internaţională, Catedra de Economie politică, 11-13 mai 2006, Cluj-Napoca; International Conference Strategic Leadership in the Context of Globalization and Regionalization, cu participarea catedrelor de Contabilitate, Finanţe, Management, Marketing, 09 – 10 June 2006; International Workshop in Collaborative Systems, în cadrul manifestării „Tiberiu Popoviciu” Seminar on Functional Equations, Approximations and Convexity, 28-29 octombrie 2006, Cluj-Napoca; Economia României în Uniunea Europeană: Exigenţe – Şanse – Provocări, 17-19 mai 2007; International Conference Competitiveness and European Integration, 26-27 octombrie 2007. Volumele acestor manifestări şi revistele Studia Universitatis Babeş-Bolyai, seria Oeconomica şi Lingua (A: Lingvistică şi B: Cultură şi civilizaţie) asigură vizibilitatea în cercetarea ştiinţifică, dar şi cuantificarea eforturilor în sistemul de valori academice. Revista Studia Oeconomica este clasificată B+ în clasamentul CNCSIS şi indexată în două baze de date: I.B.S.S. (International Bibliografy of Social Sciences) şi CEEOL (Central Eastern European Online Library), iar Lingua este indexată în CEEOL şi EBSCO. Activitatea de informare şi documentare didactică şi ştiinţifică este asigurată de bibliotecile catedrelor, de biblioteca facultăţii, care dispun de un reprezentativ fond documentar alcătuit din reviste, publicaţii, cărţi, CD-uri, DVD-uri. Prin reţelele informatizate ale facultăţii şi bibliotecii se asigură accesul la bazele de date online de documentarea şi informare didactică şi ştiinţifică. Au fost de înfiinţare Institutul de Economie Europeană, Institutul de Economie Globală şi Centrului Virgil Madgearu de consultanţă şi formare profesională pentru mediul de afaceri şi s-au demarat activităţile de înfiinţare şi acreditare a Institutului de Istorie Economică Comparată. În anul 2006 a fost înfiinţată Catedra Jean Monnet de Integrare economică europeană, de către Comisia Europeană, ca semn de recunoaştere pe plan internaţional a activităţii didactice şi de cercetare a problematicii europene în cadrul facultăţii.
Activitatea de cercetare ştiinţifică a studenţilor s-a concretizat în rezultatele deosebite obţinute de la Olimpiadele studenţilor economişti, organizate anual de Asociaţia Facultăţilor de Economie din România: locul 2 pe ţară după ASE Bucureşti (cu cele 8 facultăţi ale sale), în 2006 şi locul unu în 2007.
O importanţă majoră în crearea şi consolidarea structuri academice au avut-o numeroasele proiecte internaţionale şi europene, care s-au axat pe formarea profesională: TEMPUS, SOCRATES ERASMUS, LEONARDO, TEMPER, CEEPUS etc. Relaţii de parteneriat, în scopul compatibilizării curriculei şi derulării unor proiecte comune au fost stabilite cu universităţi, facultăţi şi şcoli economice de prestigiu din spaţiul european, nord-american, asiatic şi nord-african: Paul Sabatier din Toulouse, Universite Aix en Provance III, Wirtschaftsuniversitä Wien, London School of Economics, Univ. din Padova, Univ. din Udine, Univ. din Graz, Rutgers State University of New Jersey, University of Massachusetts, Amherst, McGill din Monteral, Faculté des sciences juridiques, économiques et sociales Rabat, Maroc, etc. Parteneriatele europene şi internaţionale au asigurat accesul la informaţii şi schimburi de experienţă, la mobilităţi didactice şi ştiinţifice.
Facultatea a organizat şi găzduit în 18 aprilie 2008, Adunarea Generală a Asociaţiei Facultăţilor de Economie din România şi-a asumat preşedenţia acesteia în 2008. Încă de la înfiinţarea AFER-ului, facultatea a venit cu propuneri pentru sporirea calitativă a învăţământului şi cercetării ştiinţifice din domeniul ştiinţelor economice, pentru diversificarea ofertei şi serviciilor academice, pentru exprimarea idealurilor, principiilor şi regulilor de etică profesională în învăţământul superior economic, răspunzând exigenţelor educaţionale, europene, promovate prin procesul Bologna.
Un loc important în procesele novatore promovate de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca este asigurat de Centrul Lingua prin care se asigură dezvoltarea şi perfecţionarea comunicării în sfera publică şi servicii lingvistice (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, norvegiană) la standarde internaţionale. Din anul 2003 în clădirea facultăţii funcţionează Centrul cultural polonez, din iunie 2007 Centrul cultural coreean, iar din septembrie 2009 Institutul Confucius.
Facultatea este prezentă în relaţiilor publice, prin numeroase produse de imagine (broşuri, pliante, postere, afişe, etc), prin informaţii şi mesaje în media, prin expoziţii proprii sau organizate sub egida Universităţii Babeş-Bolyai, în ţară şi străinătate. În incita facultăţii funcţionează spaţiul expoziţional „Galeriile ExpoEconomica”, care a găzduit mai multe expoziţii academice şi artistice, româneşti şi europene.
Din temele de cercetare de mare actualitate abordate după 1990 amintim:
Fluxuri ale forţei de muncă în era globalizării
Cercetări de actuariat şi de managementul riscului
Sisteme contabile comparate
Monitorizare globală antreprenorială. Antreprenoriat şi dezvoltarea afacerilor
Sisteme de managementul calităţii
Creşterea economică şi principalii ei determinanţi
Evoluţii economice comparative interbelice şi postbelice
Economia şi protecţia mediului – o provocare pentru economia globală
Mobilităţi lingvistice în sfera publică şi comunicare interculturală în afaceri
Oportunităţi de promovare a afacerilor
Societatea informaţională
Sisteme de asistare a mediilor colaborative
Rolul pieţelor financiare în globalizare
Criza financiară actuală ca efect al globalizării
Instituţii şi centre de putere în procesul de globalizare
Regionalism şi globalizare
Liberalism versus protecţionism în abordarea globalizării
Grupările economice supranaţionale şi rolul acestora în procesul de globalizare
Rolul investiţiilor străine străine directe în globalizare
Armonizarea raportărilor financiare la nivel global
Ultima actualizare: 14-09-2021
Ati sesizat o eroare in legatura cu informatiile de pe aceasta pagina?
Va rugam mult sa ne contactati.
|
|
